Google+

Octombrie – Brumărel

În calendarul vechi Roman anul nou debuta la 1 martie, Octombrie era cea de-a opta lună – Octo, de unde și numele lunii, apoi devenea în calendarul Iulian a zecea lună a anului și una dintre cele șapte cu 31 de zile ca și în cel Gregorian. Grecii o numeau Pyanopsion, a patra lună a anului Atenian, un vechi ritual în onoarea zeului olimpian Apollo, invocat de Tezeu pentru a învinge Minotaurul. Octombrie este cea de-a doua lună din străvechiul calendar biblic.

Denumirea populară a lunii, Brumărel anunță brumele mici, primele brume și apropierea iernii. Muncile lunii octombrie sunt specifice perioadei de trecere de la toamnă la iarnă: continuarea semănăturilor  de toamnă, strângerea roadelor de pe câmp din vii, livezi și grădini, deschiderea țarinelor pentru pășunatul devălmaș, împerecherea oilor și pornirea turmelor spre locurile de iernat, valorificarea produselor agrare, pastorale și meșteșugărești la vestitele târguri și iarmaroace organizate de Sâmedru și Vinerea Mare, împlinirea înțelegerilor încheiate în luna aprilie, la Sângeorz.October
Read the rest of this entry »

Colecții muzeale etnografice în Transilvania

Turismul cultural este acea formă de turism al cărui scop este, printre multe altele, descoperirea de monumente şi situri. Turismul cultural exercită asupra acestora din urmă un efect pozitiv, în măsura în care şi contribuie, pentru a-şi satisface propriile interese, la întreţinerea şi protecţia acestora. Datorită beneficiilor socio-culturale şi economice pe care le oferă populaţiilor implicate, această formă de turism justifică de fapt eforturile de întreţinere şi de protecţie pe care comunitatea umană le pretinde

(Carta Turism Cultural, ICOMOS, 1976).

Dezvoltarea turismului cultural, turismului de patrimoniu, presupune identificarea, restaurarea şi renovarea clădirilor istorice şi în general a patrimoniului istoric existent la care se adaugă identificarea şi promovarea tradiţiilor locale, valorizarea acestora prin produse culturale festivaluri, muzee, colecții, expoziţii, publicaţii.Astra 1 Read the rest of this entry »

Septembrie – Răpciune

În calendarul vechi Roman anul nou debuta la 1 martie, Septembrie era cea de-a șaptea lună – Septem, de unde și numele lunii, apoi devenea în calendarul Iulian a noua lună a anului și una dintre cele patru cu 30 de zile ca și în cel Gregorian. Grecii o numeau Boedromion, a treia lună a anului Atenian, o veche sărbătoare în onoarea zeului olimpian Apollo, marcând sfârșitul verii.

Conform tradiției populare românești luna septembrie prima lună de toamnă, este denumită Răpciun/e/i – după numele mucegaiului de struguri sau porumb, Vinicel, Viniţel, Viniceriu sau Vinimeriu, fiind timpul culesului viței-de-vie și stoarcerii strugurilor pentru vin.September

Septembrie în viața satului tradițional, se află la hotarul dintre moarte și renaștere, închizând un ciclu și deschizând drumul pregătirilor pentru o nouă viață.
Prima zi a lunii  marchează începutul anului nou bisericesc la ortodocși și evrei. Read the rest of this entry »

August – Gustar

Numele lunii August este dedicat lui Caesar August, primul împărat roman. În calendarul vechi Roman anul nou debuta la 1 martie, august era cea de-a șasea lună – Sextilis, apoi devenea în calendarul Iulian a opta lună a anului și una dintre cele șapte cu 31 de zile ca și în cel Gregorian. Grecii o numeau Metageitnion, a doua lună a anului Atenian, în onoarea zeului olimpian Apollo, pentru capacitatea sa de aducător de armonie și bune relații cu vecinii.
Conform tradiției populare românești luna august ultima lună de vară, este denumită Gustar, Secelar, Secerar, Augustru, Măselar, când legumele, zarzavaturile și fructele sunt numai bune de mâncat și gustat, abundă recoltele secerate de tot soiul.
August
În viața satului, ziua de 15 august este încărcată de simbolistică și marchează intrarea într-un nou anotimp. Potrivit credinței populare, intervalul dintre cele două praznice dedicate Sfintei Măria -15 august Sfânta Măria Mare și 8 septembrie Sfânta Măria Mică, este cel mai potrivit pentru semănăturile de toamnă. Read the rest of this entry »

Iulie – Cuptor

 

Numele lunii Iulie este dedicat lui Caius Iulius Caesar, marele dictator roman care a introdus calendarul iulian. În calendarul vechi Roman anul nou debuta la 1 martie, iulie era cea de-a cincea lună – Quintulis, apoi devenea în calendarul Iulian a șaptea lună a anului și una dintre cele șapte cu 31 de zile ca și în cel Gregorian. Grecii o numeau Hekatombaion, prima lună a anului Atenian după procesiunea/festivalul dedicat noului an, în onoarea zeului olimpian Apollo, fiind prima lună în creștere după solstițiu.

Conform tradiției populare românești luna iulie este denumită Cuptori, Cuptor, Coptori, adică o lună fierbinte numai bună pentru coacere. A doua lună de vară este marcată de coacerea roadelor pământului ca semn al belșugului,  reprezentând împlinirea vieții prin lumină, căldură și fertilitate. Se crede că acum este sfârșitul verii când  încep pregătirile pentru întâmpinarea toamnei.

Muncile specifice lunii iulie sunt legate de seceriș și prășitul porumbului, cositul fânului și al trifoiului – plante folosite în special pentru hrana animalelor de-a lungul întregului an.iulius_cezar Read the rest of this entry »

Iunie – Cireșar

 

Numele lunii Iunie, în latină Iunius, vine de la zeița Iuno, soția lui Jupiter și protectoarea femeilor măritate. Astfel, se spune/crede că luna iunie este favorabilă pentru nunți, deoarece în decursul acestei perioade, se pot lega cele mai trainice căsnicii. În calendarul vechi Roman anul nou debuta la 1 martie, iunie era cea de-a patra lună, apoi devenea în calendarul Iulian a șasea lună a anului și una dintre cele patru cu 30 de zile ca și în cel Gregorian. Grecii o numeau Skirophorion, după procesiunea/festivalul dedicat fertilității, în onoarea zeilor olimpieni, Athene, Poseidon, Apollon și Demeter.juno

Conform tradiției populare românești luna iunie este denumită Cireșar, Cireșari, Cireșeri, Cireșel sau luna cireșelor, deoarece acum se coc aceste fructe. Calendaristic este prima lună a verii, luna când ziua este cea mai lungă de peste an la solstițiul de vară în 21 iunie, considerat miezul anului.

Muncile specifice lunii iunie sunt legate de întreținerea culturilor, plivitul grâului de buruieni și prășitul porumbului, cositul fânului și al trifoiului – plante folosite în special pentru hrana animalelor de-a lungul întregului an. Vegetația ajunge la maturitate, dar recoltele oricât de promițătoare s-ar arăta nu pot fi sigure, furtunile, vijeliile sau ploile torențiale pot distruge culturile aflate în pârg – lanul de grâu și porumb, ori livezile și vița de vie.

Cântecul păsării oracol – cucul, dă tonul pentru arat și semănat. Viersul său este auzit în perioada de vârf a muncilor agricole, timp de trei luni de la Bunavestire pe 25 martie și până la Sânziene pe 24 iunie. Read the rest of this entry »

Arminden – Ziua Pelinului

Exista în cultura românească cea mai veche, un calendar care indica datele sărbătorilor şi obiceiurilor, zilele în care să-ţi cinsteşti moşii şi strămoşii. Într-o vreme când nimeni nu ştia să scrie şi să citească, cel care avea asemenea cunoştinţe era considerat cel mai înţelept1.

La geto-daci,  1 mai era considerată ziua când Cei Doi Gemeni Divini s-au întors din pribegie, şi de aceea sărbătorii i se spunea şi EU-RY-MENE-DAN → Ziua Revenirii Celor Măreţi , iar apoi dacii conduşi de marele rege Romanh, după ce au izbutit să-i alunge prin luptă chiar de 1 mai pe cotropitorii romani peste Dunăre, au interpretat sărbătoarea şi ca EU-RYMENE-DAN → Ziua Măreţei Victorii.

Artemis si Apollo

Cei doi gemeni divini

Romanii, în ajunul acestei zile – Ambaralia, obişnuiau să lase vitele să se odihnească, iar ei se odihneau în colibe din crengi verzi, pe care le plasau în faţa caselor. De aici este păstrată credinţa românească exprimată prin nici rândunica nu îşi face cuib de Armindeni sau  şi vitele au Paştele lor.

Grecii numeau luna mai Thargelion, după numele festivalului în onoarea lui Artemis în ziua a şasea → purificare şi Apollo în calitate de apărător al culturilor de câmp, în ziua a şaptea → generozitate.

1 Mai este conform Calendarului bisericesc ziua sfântului Ieremia, unul dintre sfinţii care provin din Vechiul Testament şi care avea darul prorociei. În slavonă, sărbătoarea era numită Ieremiin dini,  iar în limba română Armindeni.

 

Read the rest of this entry »

Mai – Florar

Chronography_of_354_Mensis_Maius

Mensis_Maius

Numele lunii mai, în latină Maius, vine de la majores – nume dat de Romulus senatorilor romani. În calendarul vechi Roman anul nou debuta la 1 martie, mai era cea de-a treia lună, apoi devenea în calendarul Iulian a cincea lună a anului şi una dintre cele şapte cu 31 de zile ca şi în Gregorian. Grecii o numeau Thargelion, după numele festivalului în onoarea lui Artemis în ziua a şasea – purificare şi Apollo în calitate de apărător al culturilor de câmp, în ziua a şaptea – generozitate.
Numele popular românesc pentru luna Mai este Florar, Florariu, Frunzar, Prătar, semn că aceasta este luna florilor şi a plantelor / ierburilor. Timpul călduros şi precipitaţiile fără grindină semnifică un an bogat, de unde şi zicala din popor  Mai e Rai, ceea ce caracterizează din plin această lună.

Calendarul agrar în luna mai prevede activităţi importante de înfiinţare de culturi:

  • castraveţi în 1 şi 2 mai, ca să poţi culege recolta în fiecare zi;
  • fasolea de par în 1 mai, care numai aşa va creşte cu spor;
  • in a doua oară, ca din două semănături, cel puţin una să fie rodnică;
  • cânepă după data de 13, hrişcă şi mei după data de 19, tradiţii legate de calendarul Iulian;
  • ridichi, tutun – la mijlocul lunii;
  • tomate, ardei, vinete.

Read the rest of this entry »

Aprilie – Prier

Numele lunii aprilie, în latină Aprilis / Aphrilis, vine de la verbul aperire, cu referire la deschiderea mugurilor de plante, sau poate după Aphrodita / Venus.  În calendarul vechi Roman anul nou debuta la 1 martie, aprilie era cea de-a doua lună şi avea 29 de zile, iar mai târziu în calendarul Iulian devenea a patra lună a anului şi una dintre cele patru luni cu o durată de 30 de zile, ca şi în Calendarul Gregorian. Grecii numeau luna aprilie Mounichion în onoarea lui Artemis Mounichia.

Numele popular românesc vine de la verbul a prii şi de aici Prier ce semnifică timp favorabil, prielnic semănăturilor şi lucrărilor în gospodărie. În unele zile vremea rea putea provoca pagube, iar când temperaturile erau scăzute şi cu vânt uscat, luna aprilie era denumită în popor Traistă’n Băţ.

În luna aprilie, a doua din calendarul agrar, continuă semănăturile şi arăturile începute la sfărşitul lui martie, adică la Anul Nou Agricol serbat la echinocţiul de primăvară. Tot acum se închide câmpul, adică turmele de oi nu mai au voie să pască libere în devălmăşie, prin urmare începe formatul turmelor şi se tund oile ce vor urca la munte în scurtă vreme. Reparatul stânelor, al ţarcurilor şi oboarelor pentru vite fac de asemenea parte din calendarul agrar ţărănesc.apr-statue-trans Read the rest of this entry »

Martie – Mărţişor

Numele lunii martie conţine latinescul Martius, luna fiind închinată de romani zeului Marte – zeul războiului din mitologia romană, fiind considerată o lună favorabilă începerii războiului.

Este a treia lună a anului în calendarul Gregorian şi una din cele şapte cu durata de 31 de zile. Mai poartă popular şi numele de marţ, marte, marţiu, mărţişor, Marta, Dochia, germănar, făurel.

În calendarul vechi roman sub împăratul Romulus al Romei, anul începea cu aceasta lună. Iuliu Cezar a introdus în anul 45 IC, calendarul care îi poartă numele – Iulian, iar anul începea la 1 ianuarie. Grecii numeau luna martie Elaphebolion, a noua lună a calendarului lunisolar Attic.Mars_Porte_de_Paris
Calendaristic şi astronomic este începutul primăverii. Se întorc păsările migratoare, se nasc mieii. Despre Martie tradiţia populară românească spune că este cea mai nesănătoasă lună, iar la luna nouă ca se scape de purici sau de boli, gospodina ia matura şi de trei ori măturând, zice:
      – Marţ în casă, puricii afară! ori Bolile afară!
Ţăranii spun ca urzica e buruiana lunii martie, deoarece aceasta este iute şi în acelaşi timp tare, iar cine o mănâncă se întăreşte, fiind cea dintâi buruiană. Altă tradiţie spune că apa de ploaie din luna martie trebuie adunată deoarece e bună la multe lucruri. Se folosesc de ea fetele, spălându-se pe obraz, zicându-se că se întinde pielea. Read the rest of this entry »

Archives
Cei care ne vizitează
Flag Counter

Google+